Alegeri europarlamentare și referendum consultativ pe justiție. Cum au votat sighișorenii?

Duminică, 26 Mai 2019, românii din țară și din străinătate au fost chemați la urne pentru a-și alege 33 de reprezentanți din totalul de 705 câți vor fi în următoarea componență a Parlamentului European. Concomitent, în contextul neîntreruptei lupte pe care PSD-ALDE o duce cu sârg împotriva statului de drept, românii au răspuns cu DA sau NU la întrebările Președintelui Klaus Iohannis pe tema justiției.

S-au înscris la aceste alegeri PSD (parte a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților), USR-PLUS (parte a Grupului Partidului Popular European), PRO România (parte a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților + Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), UDMR (parte a Grupului Partidului Popular European), PNL (parte a Grupului Partidului Popular European), ALDE (parte a Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa), PRO DEMO, PMP (parte a Grupului Partidului Popular European), PSR, PSDI, PRU, UNPR, BUN și 3 independenți.

Pe plan național, unde au fost înregistrați 18.267.732 de alegători, prezența la urne a fost de 48,95% la europarlamentare și de 41,23% la referendum. Procentajul este mai mare în raport cu alegerile europarlamentare din 2014, când s-au prezentat la urne 32,44% dintre alegători.

Potrivit rezultatelor, PNL ocupă prima poziție (27%), fiind urmat de PSD (225%), USR-PLUS (22,3%), Pro România (6,04%), PMP (5,08%), UDMR (5,3%) și ALDE (4,1%). PNL va avea 10 eurodeputați, PSD va avea 9, Alianța 2020 USR-PLUS va avea 8, iar Pro România,PMP și UDMR câte 2. După Brexit PSD va mai câștiga un mandat.

Pe de altă parte, având o miză extrem de importantă pentru viitorul clasei noastre politice și calitatea actului administrativ, referendumul pe justiție convocat de Președinte a fost validat, astfel că următorii membrii ai Parlamentului României sunt obligați, legal și moral, să țină cont de voința românilor de acum, dar și de voința lor exprimată în 2009, referitoare la Parlament unicameral de maximum 300 de aleși.

Pe plan județean, unde au fost înregistrați 478.729 de alegători, prezența la urne a fost de 49,26% la europarlamentare și de 44,51% la referendum. Mureșenii au votat astfel: UDMR: 32,99%, PNL: 22,37%, USR-PLUS: 16,72%, PSD: 13,13%, Pro România: 4,40%, PMP: 3,52%, ALDE: 2,50%.

Pe plan local, unde au fost înregistrați 28.437 de alegători, prezența la urne a fost de 45,44% la europarlamentare și de 41,55% la referendum. Sighișorenii au votat astfel: PNL (29,78%), USR-PLUS (26,60%), PSD (12,19%), UDMR (10,73%), PRO ROMÂNIA (7,06%), PMP (4,01%), ALDE (3,14%).

Procentajul este mai mare decât la alegerile locale din 2016, când la urne au venit 10.127 de alegători din totalul de 29.058 înregistrați (32,05%) și mai mare decât la alegerile parlamentare din 2016, când la urne au venit 8.588 de alegători din totalul de 28.950 înregistrați (29,73%).

Mai mulți cititori au reclamat că ALDE Sighișoara și-a schimbat la deschiderea secțiilor de votare toți delegații care cu o seară înainte participaseră la sigiliarea acestora. Altora li s-a părut bizar că în spitalul municipal nu s-a putut vota, deoarece, după spusele angajaților, conducerea unității spitalicești n-ar fi făcut cerere pentru urnă mobilă.