Biserica Mănăstirii din Sighişoara, provocare majoră pentru restauratori

Restaurarea unuia dintre cele mai vechi monumente istorice din Cetatea Medievală a Sighişoarei a însemnat o adevărată provocare pentru restauratori şi, în unele cazuri, intuiţia a jucat un rol decisiv. Ei susțin că lucrarea, deşi nu a fost una de o amploare deosebită, a fost extrem de dificilă, necesitând atât un volum de muncă susţinut, cât şi inventivitate şi dibăcie.

Restauratorul în piatră Laurenţiu Burlacu spune că unele ancadramente au fost distruse masiv, că s-a întrebuinţat serios în a identifica elementele originale după intervenţiile care s-au făcut de-a lungul secolelor şi că a avut mari emoţii în momentul în care a descoperit porţiuni care s-ar fi putut prăbuşi în orice clipă. ”Este foarte importantă lucrarea, aşa ceva nu ştiu dacă vom mai găsi. Deocamdată nu îmi mai doresc altă lucrare de o asemenea dificultate, nu e o lucrare mare, dar dificultatea care ne-a întâmpinat a fost greu de trecut şi, mulţumesc Domnului, că am trecut”, a declarat restauratorul pentru Agerpres.

S-a dovedit o lucrare dificil de abordat şi din perspectiva vitraliilor montate direct în ancadramentele de piatră, iar în timpul intervenţiei a fost o surpriză descoperirea unei semnături: „Jonannes Schmidt, 1801”.

„Am restaurat 12 ferestre vitralii cu intervenţie la o semnătură. Am găsit o însemnare, se pare că au fost lucrate de Jonannes Schmidt la 1801. Le-am găsit într-o stare de degradare accentuată, drept pentru care le-am demontat, refăcut, remontat şi readus la viaţă”, a declarat Victor Săraru, restaurator pe vitralii şi sticlă.

„La această lucrare provocarea nu a fost metodologia în sine de a conserva, cât prezentarea estetică. Am conservat cât mai bine suprafaţa (…) scopul fiind de a pune în valoare originalul şi de a nu crea forme geometrice în ceea ce privim noi. Suprafaţa restaurată este sub cornişă, circa 30 metri pătraţi, plus o fereastră, unde s-a păstrat o decoraţie, o imitaţie de piatră. Nu putem face o cronologie exactă a pictării acestor decoraţiuni. Provocarea a fost să găsesc echilibrul între a pune în valoare originalul, fără să intervin, fără să îmi las amprenta de artistă asupra acestei zone”, a precizat Irina Sava, restaurator în picturi.

Antreprenorul general al lucrării, Marian Wainer, a arătat că lucrările de refacere a Bisericii Mănăstirii au început în anul 2019, în luna iulie, însă au întârziat din cauza pandemiei. ”Este o lucrare foarte mare, foarte amplă, având în componenţă mulţi restauratori specialişti, care sunt destul de greu de găsit. În momentul de faţă nu mai sunt lucrări ample de finalizat, cel târziu la începutul lunii noiembrie lucrările vor fi finalizate. Noi abordăm partea exterioară a clădirii, învelitoare, ferestre, vitralii, interiorul nu face obiectul lucrării noastre, ei sunt în fază de studii şi proiectare pe picturi interioare”.

Lucrarea de restaurare a Bisericii Mănăstirii din Cetatea Medievală a Sighişoarei este finanţată din fondurile proprii ale Bisericii Evanghelice, evaluarea iniţială fiind de peste 1 milion de euro.

Forma actuală a bisericii datează din anul 1677, stilul fiind gotic cu trei nave de înălţimi egale şi dimensiuni de 44,5 metri lungime şi 12,6 metri lăţime. În interiorul ei se află o cristelniţă de bronz din 1440, un toc de uşă sculptat în 1570 de pietrarul Toma, 35 de covoare orientale din secolele XVI şi XVII, o orgă barocă, strane şi balcoane decorate cu sculpturi.