Licitație cu repetiție pentru construcția podului peste Târnava Mare

Primăria Sighișoara a anunțat reluarea licitației pentru construcția podului ce va face legătura cu cartierul Târnava II (Bărăgan). Prima strigare s-a făcut în luna ianuarie a.c., însă niciun constructor nu s-a arătat interesat.

Potrivit Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare s-a semnat în 02.05.2018, pentru 6.570.260,80 de lei (reprezentând 70%), alocate de la bugetul de stat, în Programul Național de Dezvoltare Locală II 2017 – 2020. Diferența (reprezentând obținerea și amenajarea terenului, studii, expertize, taxe, costuri credite etc.) va fi acoperită din bugetul local.

Potrivit Primăriei, podul a fost proiectat de SC Aquacom Proiect SA, în schimbul sumei de 60.281,31 de lei (cu TVA inclus) și va măsura 70,2 metri în lungime și 11,3 metri în lățime. După atribuire, lucrarea ar trebui efectuată în termen de 18 luni.

Tot MLPDA ne informează că valabilitatea contractului încheiat cu Primăria Sighișoara este de cel mult 4 ani bugetari, cu posibilitatea prelungirii cu până la maximum 2 ani, în funcție de prevederile bugetare aprobate anual cu această destinație.

În paralel, CFR SA a început lucrările de modernizare a subsecțiunilor Brașov – Apața și Cața – Sighișoara, având termen de 108 luni (execuție lucrări și perioadă de garanție).

Încă nu este clar ce se va întâmpla cu pasajul subteran cu un singur sens de mers și cele două treceri la nivel cu calea ferată. Deși Primăria a anunțat menținerea trecerii principale (intersecția str. Mihai Viteazu cu str. Trandafirilor), Ministerul Transporturilor a dat un răspuns vag: ”În cadrul proiectului vor fi analizate alternative pentru trecerile la nivel desființate. Etapa desființării sau menținerii anumitor treceri la nivel cu calea ferată va fi transpusă în execuția de lucrări permanente, care vor reprezenta soluții definitive. Proiectul prevede soluții de circulație, atât pentru traficul pietonal, cât și pentru traficul rutier, de-o parte și de alta a căii ferate, însă cu respectarea restricțiilor impuse de viteza de circulație a trenurilor de 160 de km/h”.

Această bulibășeală este rezultatul lipsei de viziune a executivului local, care, la vremea respectivă, a eliberat avizele necesare lucrărilor de modernizare a căii ferate fără a solicita o alternativă de acces în cel mai populat cartier.