Potrivit unui studiu al U.N.I.C.E.F., 17% din copiii din 58 de state sunt supuși unor forme severe de pedeapsă fizică (loviri în cap, tras de urechi, lovituri dure şi repetate ș.a.), în condițiile în care 30% din adulți consideră că educarea copiilor comportă pedepse fizice. Studiul a fost efectuat în anul 2006 și vorbește despre mai multe forme de manifestare a unor comportamente precum exprimare inadecvată sau jignitoare (poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire), bruscare, împingere, lovire, rănire, dar și despre intimidare (bullying), dat fiind că, în lume, 1 din 3 elevi cu vârste între 13 și 15 ani sunt brutalizați cu regularitate în unitățile școlare.
Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli a fost marcată prima oară în anul 1964, în Mallorca, Spania, la inițiativa poetului și pacifistului Llorenzo Vidal Vidal, având sloganul ”Dragoste universală, nonviolență și pace. Dragostea universală este mai bună decât egoismul, nonviolența este mai bună decât violența și pacea este mai bună decât războiul”. Ea este legată de ziua morții lui Mahatma Ghandi (30 Ianuarie), inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente, care spunea că ”nonviolența este arma celor puternici”, respingând ”ideea de violenţă, pentru că binele obţinut prin mijlocirea acesteia nu este de durată, în schimb, răul provocat de violenţă este de durată”.
În această zi, pe tot globul, au loc activități dedicate, la care iau parte cadre didactice și elevi de toate nivelurile, în care se promovează ideea de educare permanentă a copiilor în armonie, solidaritate, pace și respect față de drepturile omului. Scopul îl reprezintă conștientizarea problemelor legate de violența din școli, comportament ce poate avea consecințe și în afara lor, identificarea modalităților de rezolvare a conflictelor prin comunicare nonviolentă, dezvoltarea abilităților și motivația de relaționare.
Studiul U.N.I.C.E.F. mai dezvăluia că 6 din 10 elevi din România recunosc că brutalizează alți copii. Potrivit Anei Birchall, fost ministru al Justiției, ”România a făcut pași importanți în lupta împotriva violenței, iar în acest sens trebuie să subliniem faptul că țara noastră este unul dintre statele care interzic prin lege orice formă de violență împotriva copilului. De asemenea, ratificarea de către România a Convenției de la Istanbul, în septembrie 2016, a reprezentat un moment foarte important în ceea ce privește conștientizarea acestei problematici referitoare la respectarea drepturilor omului”.
Cum este tratat acest subiect în Sighișoara, ne explică Dna Adriana Stîngu, Directoare a Școlii Gimnaziale ”Miron Neagu”: ”Dacă e să vorbim despre violența școlară atunci și în școala noastră sunt cazuri, deoarece violența școlară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile sau cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. Spun acest lucru pentru că cea mai mare parte dintre elevii înscriși la școala noastră trăiesc în astfel de locuri. În general, violența, indiferent de forma pe care o îmbracă, este determinată atât de factori externi, precum mediul familial sau mediul social, dar și de factori interni ce țin de personalitatea copilului.
O formă de violență destul de răspândită în școala noastră este violența verbală, care poate afecta grav ambianța școlară. Formele de manifestare a violenței în școală sunt violența între elevi (care are cea mai mare pondere) și violența elevilor față de profesori. În cazul violenței între elevi, constatăm că această manifestare este specifică îndeosebi vârstei adolescentine. Cel mai des, această formă de violență se manifestă în timpul recreațiilor. Cu frecvență mai mare se manifestă violența verbală și jignirile pe baza situației economice, religioase sau etnice. Violența elevilor față de profesori se manifestă prin comportamente neadecvate ale elevilor în raport cu statutul lor și anume: absenteism, fugă de la ore, acte de indisciplină la ore, refuzul îndeplinirii sarcinilor școlare. Totuși, cele mai frecvente sunt absenteismul și indisciplina.
Dar, pentru a combate acest tip de violență, profesorii din școala noastră iau următoarele măsuri: propun lecturi despre violență în funcție de referințele lor culturale, dar și de normele interne de funcționare a instituției, revizuiesc anual regulamentul școlar, colaborează cu consilierul școlar, informează despre consecințele violenței la orele de dirigenție, profesorul diriginte încearcă să omogenizeze colectivul clasei și să-i facă pe elevi să se respecte între ei, supravegherea atentă în timpul recreațiilor, implicarea elevilor în prevenirea violenței propriu-zisă concretizată prin organizarea de acțiuni de conștientizare de către elevi a efectelor negative ale violenței, întâlniri cu autorități din poliție, vizionare de filme pe această temă, întâlniri cu părinții.
Cele mai utilizate măsuri de intervenție sunt sancțiunile și asistența. Aceste măsuri se concretizează prin observații individuale, mustrare în fața clasei/consiliului profesoral și mustrare scrisă.
O altă formă de violență întâlnită în școala noastră este bullying-ul. Pentru a opri comportamente violente ale elevilor, profesorii din școală își adaptează practicile educaționale în funcție de situație.
În primul rând, fiecare profesor dezvoltă o atitudine pozitivă față de fiecare elev, străduindu-se să le câștige încrederea pentru a-i putea face să înțeleagă că fiecare dintre ei are capacitatea de a reuși. În al doilea rând, observăm atent elevii pentru a vedea dacă au fost supuși violenței în afara mediului școlar. Nu în ultimul rând, îi sprijinim pe acei copii care manifestă comportamente violente și îi urmărim să nu recidiveze.
Totuși, fiecare situație cu care ne confruntăm este unică din punctul de vedere al cauzelor și al formelor de manifestare.
Proiectul `Mainstream Sighișoara – Investiție europeană pentru incluziunea socială` ne ajută să reducem violența din școala noastră prin activitățile de antidiscriminare pe care le desfășurăm cu elevii. Se observă din acest punct de vedere o îmbunătățire a relațiilor între copii, care renunță la violență, atât în cadrul activităților școlare, cât și în cele recreative.”
Proiectul Mainstream Sighișoara – Investiție europeană pentru incluziunea socială se implementează în Municipiul nostru pe o perioadă de 36 de luni, începând din August 2017 și până în Iulie 2020, având o valoare totală de 12.635.894,86 de lei, asigurată, în mare măsură, din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020. Co-parteneri sunt Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR) din Cluj, Municipiul Sighișoara, Fundația ”Veritas” din Sighișoara și Școala Gimnazială ”Miron Neagu” din Sighișoara.
Proiectul are ca obiectiv general promovarea accesului egal la măsuri integrate de educație, ocupare, antreprenoriat, servicii medicale și sociale, eliberare acte de identitate și de proprietate, reabilitare locuințe și antidiscriminare pentru 600 de persoane din cartierele periferice în care trăiesc etnici romi: Strada Parângului, Strada Viilor, Strada Ștefan cel Mare, Strada Goldberich, Strada Caraiman, Cartierul Rora, Strada Dumbravei și Strada Plopilor.
Rezultatele cumulate în cele 36 de luni de implementare vor fi cuprinse în Strategia Locală Antidiscriminare, ca parte a viitoarei Strategii de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighișoara, document ce urmează a fi adoptat de Consiliul local al Municipiului Sighișoara.