Potrivit Organizației Națiunilor Unite, sărăcia extremă în care trăiesc milioane de persoane este imorală în contextul în care lumea a ajuns la un nivel de dezvoltare economică fără precedent. În ciuda faptului că există mijloace tehnologice și resurse financiare, sărăcia a devenit un fenomen ce cuprinde condiții de muncă periculoase, locuințe insalubre și nesigure, lipsa hranei, acces inegal la justiție, lipsa puterii politice și acces limitat la servicii medicale.
Combaterea acestui fenomen mai dăunător decât războaiele este unul dintre obiectivele Agendei de Dezvoltare pentru 2030 a Națiunilor Unite, care a adoptat Rezoluția 47/196 din 22.12.1992, cu privire la marcarea anuală a zilei de 17 Octombrie drept Ziua Mondială pentru Eradicarea Sărăciei. Este un bun prilej de reflecție și de atragere a atenției asupra luptei persoanelor sărace, care au șansa de a-și face auzite nevoile, dar și o invitație comună la conștientizarea faptului că stă în puterea noastră să ne implicăm în acțiuni concrete care să creeze bunăstare pentru noi și cei din jur.
Ziua nu a fost aleasă întâmplător, ci are legătură cu anul 1987, când Franța s-a confruntat cu un protest de amploare împotriva sărăciei și a foametei. Peste o sută de mii de oameni au protestat atunci în Piața Trocadero din Paris, loc în care, în anul 1948, a fost semnată Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Tema din acest an a Zilei Mondiale pentru Eradicarea Sărăciei este „Acţionând împreună pentru a împuternici copiii, familiile şi comunităţile lor pentru a pune capăt sărăciei” („Acting Together to Empower Children, their Families and Communities to End Poverty”).
Statisticile Uniunii Europene arată o realitate dramatică. Peste 100 de milioane de persoane (reprezentând 22% din totalul populației Uniunii) trăiesc în sărăcie și excluziune socială. România, care a aderat la acest bloc în anul 2007, se află în clasamentul statelor cu risc ridicat, alături de Bulgaria și Grecia, cu peste 7 milioane de români expuși (circa 35,7% din populația sa).
În această logică de combatere a fenomenului, cu un răspuns la invitația de conștientizare și implicare în acțiuni concrete, se înscrie și proiectul strategic ”Mainstream Sighișoara – investiție europeană pentru incluziunea socială”. El se implementează în Municipiul nostru începând din August 2017 și până în Iulie 2020, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, care asigură o co-finanțare din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Valoarea totală a proiectului este de 12.635.894,86 de lei, din care valoarea co-finanțării eligibile a parteneriatului este de 66.496,27 de lei, iar co-parteneri cu sarcini distincte sunt Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR) din Cluj, Municipiul Sighișoara, Fundația ”Veritas” din Sighișoara și Școala Gimnazială ”Miron Neagu” din Sighișoara.
Proiectul are ca obiective promovarea accesului egal la măsuri integrate de educație, ocupare, antreprenoriat, servicii medicale și sociale, eliberare acte de identitate și de proprietate, reabilitare locuințe și antidiscriminare pentru 600 de persoane vulnerabile din 8 zone marginalizate în care există populație aparținând minorității rome: Parângului, Viilor, Ștefan cel Mare, Goldberich, Caraiman, Rora, Dumbravei și Plopilor.
Recomandările cumulate pe parcursul celor 36 de luni de implementare a proiectului se vor regăsi în viitoarea Strategie Locală Antidiscriminare, ca parte a Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighișoara, document ce urmează a fi adoptat de Consiliul local al Municipiului Sighișoara.